Noutăți în ianuarie 2017 la Da Vinci Learning - Zona de televiziune

Noutăți în ianuarie 2017 la Da Vinci Learning


Artă cu Mati și Dada – Van Gogh PREMIERĂ
din 21 ianuarie, de la 17:20

Pe locuri! Fiți gata! Artă!

Sunteți gata să fiți atrași de Mati și Dada, doi prieteni curioși, într-o serie de aventuri amuzante și stimulante? V-ar plăcea să-i cunoașteți pe cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor și să le descoperiți lumea minunată, alcătuită din forme, linii, culori și sunete? Atunci, sunteți în locul potrivit!

Nu mai trebuie decât să vă înarmați cu multă curiozitate și creativitate, ca să începeți o călătorie grozavă și să descoperiți lucrări faimoase, de la Van Gogh la Da Vinci, de la Magritte la Giotto, de la Malevich la Pollock și mulți alții. Nu numai că veți putea să identificați lucrările marilor maeștri, dar veți și învăța de la ei, în propriile lor ateliere, cele mai grozave tehnici artistice.

Datorită trucurilor magice ale lui Dada, arta va prinde viață cu adevărat și nu numai că veți observa lucrările de artă, dar veți și pătrunde în ele! Fiecare aventură va fi unică, așa cum sunt și stilurile artiștilor pe care îi veți întâlni. La finalul acestei minunate călătorii, veți putea să aplicați tot ce ați învățat și să deveniți voi înșivă adevărați artiști.


Secretele fizicii cuantice – Coșmarul lui Einstein PREMIERĂ
din 28 ianuarie, de la 20:00

Bătălia epică asupra naturii realității însăși!

Aceasta e povestea nașterii fizicii moderne - cu descoperirea celei mai importante, dar și mai uluitoare teorii din istoria științei, fizica cuantică.

Renumitul fizician și maestru al popularizării științei, Jim Al-Khalili, ne duce în inima bătăliei epice purtate între cele mai mari minți ale științei având cea mai înaltă miză – însăși natura realității. Teoria cuantică a apărut la începutul sec. XX, având misiunea de a rezolva modul în care funcționează becurile electrice. Această întrebare simplă a dus la descoperirea unei lumi subatomice, a unui tărâm în care lucrurile pot fi în mai multe locuri deodată, unde întâmplarea și probabilitatea guvernează evenimentele și în care realitatea pare să existe cu adevărat doar atunci când o observăm. Această perspectivă asupra lumii era atât de revoluționară, încât până și inventatorul ei a spus că: „cine nu e șocat de teoria cuantică, nu a înțeles-o.”

Conținând experimente incitante și demonstrații, această serie sofisticată și antrenantă prezintă fundamentele modului în care am ajuns să înțelegem lumea astăzi.


ÎN FOCUS: Newton
pe 7 și 8 ianuarie, de la 18:00

Anglia, sec. XVII – un tânăr savant, pe nume Isaac Newton, locuiește într-un sat, neavând mare lucru de făcut. El începe să efectueze experimente asupra luminii și descoperă că lumina albă e formată din combinarea tuturor celorlalte culori. Lui Newton îi place să privească Luna și stelele. Inventează noi sisteme matematice pentru rezolvarea problemelor imposibile. Asta e ideea lui despre distracție. Ce nu știe e faptul că e pe cale să facă o descoperire care va revoluționa istoria științei.

Newton a explicat de ce cad merele pe pământ și mișcarea planetelor, într-o singură teorie – teoria gravitației universale. El a concluzionat că obiectele sunt atrase unele de altele, că Pământul e atât de mare, încât obiectele sunt atrase spre el, inclusiv Luna, și că, în același fel, Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui. Puțini savanți au fost atât de stimați sau au deținut atâtea onoruri ca Newton, care a devenit președinte al Societății Regale din Londra. Însă Newton e cel care a spus: Dacă am văzut mai departe decât alți oameni, e pentru că am stat pe umerii unor giganți.

În Focus în ianuarie – Newton!

Urmăriți Da Vinci Learning…
Și aflați cum a stabilit Newton că, pentru orice acțiune, există o reacțiune și cum a fost aplicat principiul, secole mai târziu, în propulsia reactivă și în zborurile spațiale, la Descoperitorii…
Construiți Leagănul lui Newton din bile de bowling și aflați ce legătură are asta cu Legea a Treia a lui Newton, plus: vedeți legile lui Newton în acțiune, trăgând o față de masă fără să spargeți farfuriile, la Maximum de știință…
Trasați istoria măsurării masei și cursa din zilele noastre pentru înlocuirea kilogramului cu ceva mai stabil, fiindcă acesta pierde din greutate, și aflați cum folosim lumina, ca să comunicăm, de milenii, însă abia acum i s-a dat o unitate de măsură, în: Precizia: Măsura tuturor lucrurilor...
Priviți cu uimire cum Newton însuși transformă un teatru într-o rachetă uriașă, ca să vadă mai de aproape cum e „agățată” Luna de Pământ, în Descoperiri uluitoare…
Aflați despre știința voleiului și a hocheiului pe sanie, în timp ce aruncăm mai multă lumină asupra legilor lui Newton, în Laboratorul sporturilor…
Sau treceți de limitele percepțiilor noastre obișnuite, folosind tehnologia, pentru a explora întregul spectru al luminii, de la razele X la microunde, de la ultraviolet la infraroșu, în Limitele luminii.

Emisiuni

Laboratorul secret al lui Thomas Edison – Memorie epuizată & Pizza la pachet
Descoperitorii – Newton
Hrană pentru creier – Cine se poate da cu cele mai ciudate vehicule?
Maximum de știință – Mașina-rachetă
Precizia: Măsura tuturor lucrurilor – Masa și molii
Limitele luminii
Laboratorul sporturilor – Volei
Descoperiri uluitoare – Isaac Newton și forțele universului
Să inventăm – Patinele care sfidează gravitația
Laboratorul sporturilor – Hochei pe sanie
Maximum de știință – Dragsterul
Precizia: Măsura tuturor lucrurilor – Energia


Ziua de naștere a lui Sherlock Holmes
pe 6 ianuarie, de la 17:00

Prototipul detectivului genial modern – un bărbat suplu, strălucitor de intens, Sherlock folosește raționamente pur științifice, ca să rezolve crime, făcând cele mai surprinzătoare deducții din cele mai banale detalii sau frânturi de dovezi, de obicei trecute cu vederea de alții. Acum, Sherlock poate foarte bine să fie o caricatură a inteligenței, un înfumurat știe-tot enervant, dar intelectualismul lui nerușinat a dat naștere unor drame captivante, atât pe hârtie, cât și pe ecran, transformându-l într-o obsesie globală.

E foarte potrivit ca și ziua de naștere a lui Sherlock să fie un mister demn de un detectiv hotărât. Nu contează că e un personaj ficțional, nu contează că creatorul lui, Sir Arthur Conan Doyle, nu dezvăluie niciodată explicit acest detaliu în scrierile sale. Ca în tot ce ține de Sherlock, adică folosind logica, cei mai mulți fani au convenit asupra datei de 6 ianuarie 1854 ca fiind data cu pricina – elementar, dragă Watson. Cam atât despre ficțiune, dar cum rămâne cu realitatea? Există fantastice florilegii ale materiei cenușii, atunci când detectivii reali analizează o scenă sau deduc o mie de lucruri imposibile despre persoana din fața lor?

Urmăriți Da Vinci Learning… ca să aflați cum adună un detectiv și un medic legist amprente, probe ADN și alte indicii, ca să afle cine a mușcat din sandvișul lui Harrison în Să învățăm cu Harrison. Plus: cât de multă încredere prezintă mărturia martorilor oculari? Ca să afle, concurenții urmăresc înregistrarea unei „crime” și apoi, Harrison și detectivul îi interoghează, ca să afle cât de mult își amintesc. Harrison vizitează și cei mai drăguți luptători cu criminalitatea, câinii polițiști, ca să testeze dacă aceștia pot mirosi un infractor…

Iar, în Hrană pentru creier… gazdele noastre ajung la o școală pentru anchetatori la scena crimei. Provocarea lor e să învețe cât mai multe despre munca de detectiv, înainte să fie chemați să-i prindă pe răufăcători. Paula găsește amprente. Dar la ce sunt ele bune, dacă nu le poți ridica de la scena crimei și să le examinezi în laborator? Așa cum află Andrew, felul în care mergi spune multe despre tine - ca și pantofii pe care-i porți. Apoi, mai e și ADN-ul – se află în fiecare celulă din corpul nostru și e unul dintre cele mai bune instrumente științifice disponibile, pentru a identifica oamenii. Unde găsiți ADN-ul?

Emisiuni

Să învățăm cu Harrison – Investigația
Hrană pentru creier – Cum rezolvă știința crimele?


Ziua „Apreciază un dragon”
pe 16 ianuarie, de la 18:45

Din zorii civilizației, oamenii au spus povești despre dragoni; monștri legendari, adesea mari, cu aripi de liliac, suflând flăcări pe nări, sub formă de șopârle solzoase sau șerpi cu spini în coadă. Au intrat în legendă fără să aibă habar de uriașele reptile preistorice, asemănătoare dragonilor. Se pare că ficțiunea e mai puternică decât realitatea în acest caz. În China și în multe alte țări din Asia, dragonii erau, de obicei, înțelepți și paznici ai comorilor. În legendele occidentale, dragonii erau adversari malefici, pe care un cavaler trebuia să-i ucidă, ca să-și salveze fecioara iubită. Vedeți, în concepția creștină, zeitățile străvechi cu înfățișare de șarpe au ajuns să simbolizeze păcatul și păgânismul și și-au găsit un loc în artă, sub călcâiul sfinților triumfători. Asta ar putea explica de ce există Ziua „Apreciază un dragon”, o șansă de a-i reabilita pe monștrii de care adorăm să ne temem și de a le cinsti importanța culturală.

În legătură cu reptilele asemănătoare dragonilor… dragoni chiar par să existe, cel puțin cei care populează insula Komodo din Oceanul Indian. Sunt niște șopârle uriașe, având peste 3 metri lungime. Sunt carnivori și, chiar dacă nu suflă foc, saliva lor e otrăvitoare. Veniți pe Da Vinci Learning… și fiți alături de Stephen Fry și de Mark Carwardine, care fac o călătorie cu o barcă cu pânze spre Komodo, unde îi întâlnesc pe dragonii letali. Se întâlnesc și cu un paznic de rezervație care a fost mușcat de dragoni și se alătură unui proiect, pentru a captura și a marca animalele, în Ultima șansă de a revedea...

Ca să afle de unde au apărut legendele despre dragoni, Harrison pornește într-o explorare pentru a găsi reptilele cele mai mari și mai asemănătoare cu dragonii, în Să învățăm cu Harrison. Cum se pot deplasa șerpii fără picioare? Ca să afle, concurenții intră în „costume de șerpi” și se întrec, ca să treacă târâș linia de sosire. La un reptilariu, Harrison interacționează cu crocodili reali și întâlnește un văr al temutului dragon de Komodo. Iar, în Artzooka… dacă nu-i poți învinge, îmblânzește-i – Jeremie face un dragon colorat, cu aripi care se mișcă, folosind carton și vopseluri.

Emisiuni

Degete dibace – Tornada
Artzooka – Schimbare de cadre
Să învățăm cu Harrison – Reptilele
Ultima șansă să – Dragonul de Komodo


Descoperirea celui mai mare diamant din lume (25 ianuarie 1905)
pe 25 ianuarie, de la 18:00

Probabil cel mai renumit diamant din lume, diamantul Cullinan, cântărea aproximativ 3,106 carate în stare brută, când a fost descoperit în Africa de Sud, în 1905. A fost denumit după proprietarul minei și a fost dăruit monarhului britanic, Regele Eduard VII. Nouă pietre mari și alte 100 de pietre mai mici au fost tăiate din diamantul brut și fac parte acum din Bijuteriile Coroanei.

Lăsând la o parte luxul și gloria, ce face ca diamantul să fie atât de special? Ei bine, diamantul e cea mai dură substanță naturală de pe Pământ. Uneltele industriale cu vârf de diamant pot tăia prin granit la fel de ușor cum taie ferăstrăul de oțel prin lemn. Diamantele sunt cristale de carbon pur care au fost comprimate în condiții de presiune și temperaturi enorme în adâncul Pământului. Diamantele sintetice, adică făcute de mâna omului, au apărut în 1955, când Compania General Electric a folosit echipamente de laborator, ca să producă presiuni și temperaturi enorme.

Urmăriți Da Vinci Learning… deoarece Harrison vrea să afle dacă poate face cu adevărat nestemate din cărbune și aur din plumb, în Să învățăm cu Harrison. Un oaspete geolog îi arată că și alte tipuri de roci sunt grozave, mai ales meteoriții. Rocile sunt tari! Concurenții caută aur într-un pârâu, ca minerii de pe vremuri. Dar aveți grijă la aurul proștilor! Iar, în Laboratorul secret al lui Thomas Edison… când un escroc cumpără casa bunicii lui Nicky în schimbul unui colier din pietre prețioase false, Echipa trebuie să învețe despre minerale, ca să o salveze pe bunică de la dezastru. Această aventură transformată în lecție de știință explică ce sunt mineralele, de unde vin, cum să le descriem, sortăm și clasificăm.

Emisiuni

Să învățăm cu Harrison – Rocile
Laboratorul secret al lui Thomas Edison – Busola debusolată & O afacere sclipitoare
Previous
Next Post »